A Sottamóure
di Giuseppe LOMBARDI
1^ Classificata
Vincitrice del Premio Gabriele Consiglio
Ddà , ra sóp’a quédde tiérre,
à leze l’uócchie nen te uardà nne li piére,
m’è lasséte cume fùsse stéte aiére.
Ddà , nbónde a quiddu siérre
stéie quidde felére re cà sere c’assemìgliene na maciére,
ca re nòtte
juóche r’ammìrie cu stélle e custellazióune,
a chì ié chiù scendellà nde
e pére na culléne re brellà nde
‘nganne a na fémmene
assettéte a lu frìscke, le sèire re staggiòune.
Ddà , truóve a me ca t’aspètte e me pére mill’anne…
Viéne ‘nda na iurnéta singèire
stéche ddà ca uà rde la Puglie, ra la matéin’a la sèire;
viéne cu lu sòule liòune
t’aspètte al lu frìscke, assettéte a nu chiangòune;
viéne póure quanne chiuóve
stéche sèmbe ddà , nnè paóure ca ne mme muóve;
o quanne la nèive m’ammà nde
nen t’ì’ ‘ngarecà nne ca ne mme spande.
Ma viéne quanne vuó me truóve secóure
T’aspètte ddà , t’aspètte a Sottamóure.
Nu iuórne
di Giuseppe RUSSO
2^ Classificata
Ra stu paèjse me n’aggie ióute, Aggia ié a Valevérde
né pe scisce né pe faunéje, pe la scurciatòure
ma pe mmè ra ‘ndó me purtéve pe la méne papanònne,
nen ce ié méje stéte fatéje. rìnde a la cchiése aggia uardè ‘nfacce la Marònne.
Qquà ce só néte, gruósse só arrevendéte, Mamma méje só turnéte,
ma nu iuórne re spalle m’aggie aggerréte, só viécchie, cu l’uócchie ammeseróute,
cu nu nureche ‘nganne, chiangènne, stéche stà nche re tanta camméine,
‘nfà cce t’aggie sputéte. Marònne pigljeme ‘mbrazze, vogglie muré a Buéine.
Iére nu chiantòune, m’à nne sciuppéte
rìnde a n’òta tèrre m’à nne chiantéte,
tiémpe ié passéte, se ié menéte lu sòule
e qquà le rareche se só allunghéte.
Mò te pènze ra lunténe
e iuórne e nòtte, ‘nda sta chépe
ié sèmpe nu latuórne,
c’aggia turnè, aggià turnè nu iuórne.
Vogglje ié Sóttacastiédde, a Santu Martéine,
a chépabbasce pe Sóttamóure,
pe nu mumènte
aggia turnè criatóure.
Faùggne puórteme ‘mbrazze
sópre a sti puóce, rìnde a ste stréttele,
sópre a sti tìtte
che uardene ‘nciéle cìtte cìtte.
Vògglie sènte l’addòure
re la tèrre appéne aréte,
l’addòure re la tèrre
andó só néte.
Vògglie verè a mà mme
appéna matéine
cu lu tumbà gne ‘nnanze
c’apparécchie la faréine.
Cchè viéne a ffè
di Michelina DOTA
3^ Classificata
Cchiù passe lu tiémbe
e chhiù la séire puntualnmènde,
cume se tenésse n’appuntamènde
recuorde tuórnene a la mènde
‘Na stréttele allascuréije
‘na chése sgarupéte
‘nu puóce scalecenéte
‘na atte nnanze a la pòrte
e la saglióute ca me sépe affòrte
Assettéte ddÃ
ò chiuóve ò stéie la lóune
me cunte li passe a óune a óune
pó viéne appriésse a mmè
Caméine e to caméine
m’abbènde e tó t’abbiénde
te uà rde e to me uarde
fisse e penetrà nde
Cchè vvuó mò, cchè viéne a ffè
iè tròppe tarde, sò partóute
cchè brutta sòrte iè capetéte a nnòuie
sime rumaste sóule tutte e ddóuie.
Molto belle, complimenti agli autori !