Pro Loco Bovino UNPLI

Poesie vincitrici Concorso di Poesia Dialettale – 46^edizione

Primo classificato
CUME A LE ROSE di Nicolò Claudio

‘Na bella pouche la chiante cu tanta amoure
dintre a li sentemènte gia véire lu fiòure,
la meglia terra dintre a la cchiù bella graste
tante ié la premoure ca te la trése a caste.
Allonghe lu frulecicchie e to sbalanze l’uocchie
quanne quedda frasche cacce nu belle ‘mpuorchie,
niente ce fè manchè, te l’arracque e te la coure
pecchè de tutte lu giardine àdda esse lu cchiù belle fiòure.
Lu frolece ié fatte grosse, lu fiòure iè cresciute
“na meraviglie pe’ quisse occhie de seite e de velloute,
sotte a ‘na campéne te l’ammeire e te la vése
su fiòure ié addevéntéte l’orgoglie de la chése.
Ma po’ tutte arrèive, tra mesuglieche e lamiente
la graste allassacrèise se trouve a acque e viénde,
cu’ tutte ca crèscènne lu frolece ié ‘nnusséte
‘na botte de faugne l’eve tutte ‘nnucchiechéte.
Pe’ quande questa véite ieie nu riéle de Gésecriste
poure pe’ du fiòure arrivène li tiempe triste,
l’anne, lu maletiempe e le malateie
dintre a puoche tiempe lu fiòure s’arredouce na purcareie.
Le pampene arrepecchiéte e lu frolece arresénnéte
lu fiòure tante carèite ié tutte spetaléte,
de quédda bella rose de seite e de vélloute
ce ruméne sulamente lu recuòrde de chi l’éve caniscioute.


Secondo classificato
DDÓSSÓPRE di Russo Giuseppe

Na réfele re viénde, àpre la néglie,
na murge, le cchése a qquàtte a qquàtte,
raqquabbàsce,
assemigglie a nu retràtte
Na sfèire re sòule
sópre a sti titte,
le nnùvele l’allìscene,
camminene ‘nciéle, ‘nne stànne mêje fitte.
Ddóssópre, l’ùreve re Cerevére,
te ‘nfónne li piére,
le muntagne, lunténe,
lu sòule s’affàcce rinde a lu mére.
A vviérne, ‘nfàcce a lu fucuréile
cu ttütte li pariénte,
fuóre, pe lu fridde,
triémene li riénte.
A la staggioune,
âpre pòrte e fenèstre,
pe ffè trasé l’addòure re vasenecòle,
arichene e jenéstre.
Faùgne, sciósce sópre a ‘sste priéte
ca lu tiémpe é cunzuméte,
ma li recuórde só rumàste
lu viénte ‘nne se l’è purtéte.
Quanda figglie
‘nda lu munne è spatriéte
cu nu puónie re tèrre ‘mméne só rumàste,
‘nne ssó cchiù turnéte.
Muóre la nòtte,
nasce nótu iuórne,
te svigglje, àpre l’uócchie e ra Ddóssópre,
te uàrde ancuóre attuórne.
E la Marònne.
ra rinde a la valléte,
re uardàrte Ddóssópre
‘nne se ié méie stanchéte.


Terzo classificato
AFFUNNE di Rinaldi Francesco

La vetöuse s’avvinghie
ggnóttenne “stu casêle,
uardiéne de recuorde,
s’arrénze l’aurécchie
puoje sénte la bbabbellönie
de li uagliunciédde
ch’iéncheve le móure,
lu bafòure,
le réise,
la pêce,
lu relöure;
le scatédde de lu fucaréile,
meludéje pe’ li cunte
recamète all’ómbre
de róuie ciòcchere slahanète.
Nu musscille s’agguätte
‘mmiezz a le rruéine,
üteme destemònie
de véite ammuccéte rinde a ‘sti ruutêle,
e nu garòfene
appennecchiéte
arremòte
‘ngöppe a lu taratóure
ié puséte alanóure,
frónne amaruósteche
de n’amòure alla Bbiggiró,
mêje vessoute.
E lu cuóre méie ammaracóute
“ntravéide annotavote
dda córle ch’ammàsse
‘ntanéte a lu zénne de lu fucagne,
‘nda l’accesaglie de sendemènde
ch’aggélene.
La celéme s’ié puséte
moupe
e rólece,
àggia parte,
àmma parte,
me nazzeche
n’auréice atèrne
d’addéie.


Premio “Gabriele Consiglio”
N ÀBBETE LUCÈNTE di De Respinis Liscio Marco

Li fatiatóure pàrene tanda cusetóure
attiénde attiénde pígliene le mesóure.
Pêle de legnême, cume a éche, pronte a recamè
nu vestéite iùste pe’ ttè.
Féile re fiérre ndrezzête a mandenè arche e fióure
re tanda culóure.
Pärene merlètte, cum’a quidde re la
biancaréie de lu liétte.
“Jà èsse elegànte, arréive la fèste, e li paisêne ‘nnanna
passè leste leste; t’anna uardè cu lu cuórie ‘n fèste”.
‘N àbbete ca cu lu sòule ié lucènte, ma quanne chêle
la sèire s’appícce re sendemènde.
Tutte li crestiéne ‘ntutaréte, passànne sotte, se siéndene
cume ‘nda nu suònne, cu nu cièle de stélle culouréte.
Gruósse e criatóure, cu lu nêse alezéte, tutte a rícere:
“Auänne te làsse ‘ngandéte!”
Lu mumènde cchiù bbèlle ié quanne, sòtte a sta vèste,
passe la Marònne e ce beneréice pe’ la fèste.
“Buéine, t’è pròprie apparecchiéte cu st’apparête!”, e ra
‘n’anne ‘nchép’ a ‘n’òute, la gente se porte nu recòrde
re st’àbbete lucènte.


Premio giuria popolare
LU SUONNE di Russo Antonio

Certe vote lu cerevielle nenn’ eve a chi pensè
cu nu suonne, re notte, te viene a scunzechè.
Suonne belle,suonne brutte, e strambalete,
nen sè’meie n’do’vanne a scavè.
A pensarece l’avissa poure rengraziè,
cu li suonne geire lu munne senza paè,
salute ameice e pariente ca manche t’arrecuorde
e manche a darle tuorte, te fece parlè pure cu li muorte.
Stanotte me ierie appeine appeine appapagnete
allassacreise nu suonne me viene a scunzechè:
Alezete, mè, facimmece na cammenete
aggeramece Buèine feine a ‘mbonde SantuMarteine.
C’abbiamme pe l’Impeise, passanne pe la Purtedde,
nghianamme pe de strettele salutanne a tutte quante:
e Francische ca se faceive na iosche mmocche la porte
cu la chepe appuggete a lu muore, Giuseppine c’allatteve nu crieatoure,
Vecenzelle ca spanneive li fassatoure.
Nghiananne a SantuMarteine,na cuorpe r’ammueine.
Roie femmene s’acciuppeliavene nn’anza a nu
funtaneine a chi aveiva ienghie preime lu varreile
s’arracattavene a tù per tu,è li crestiene se scialavene a guardè.
N’dà nu lampe me veiche nn’ anze a la chese n’dò so nete,
me freculieve n’chepe quanne vaglioune c’iagge abbetete:
mo tutt’abbandunete,renghiere arrezzenoute, puoce scuppuliete,
manche na atte nn’anze la porte.Che scunuorte.
Ascennenne pe Sottamoure ,che paoure:
nu murgioune cu la panze ‘nn’anze,
quere ca fece ra sentenelle a la veie re la Mareine,
pareive ca tanne ‘avesse caroute ‘n’guodde.
Chiù abbasce pe lu Moure re la Morte,
n’addoure re saleze ra le porte,
le cunzerve inda li piatte rembette a ssoulè
Mecaline cu la cucchiaredde a ruetè. Che meraviglie sopa dd’è priete
Passanne pe la Chiesia Madre me truove a San Percuoche,
la rellorge re n’Castiedde n’duneve mezzanotte.
Quiri ‘nduocche me resbegliarene ‘ndrunchete,
me iere perse n’dà lu suonne.
Uardanne lu ciele stelleiete e la louna lucente,
me vuote e me revuote turne turne
repense a quiri cresteiene c’agge sunnete
iè stete nu suonne!
Stanne tutte a l’oute munne.


Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *